Armonii de primavara

.. E o primavară asemenea tuturor celorlalte care au bântuit pământul , de la începutul lumii şi până acum.
De o veşnicie, de când primul ciob de stea a sângerat un petec de cer cu conturul lui, floarea de liliac işi plânge în lacrimi parfumate copilaria pierdută şi se rasfaţă infiorată de maturitatea sa înmiresmată , dobandită sub sărutul cast al bălaiului astru al zilei.In fiecare an, dupa o iarnă in care am conservat in noi cuvinte nespuse şi jumatăţi de gesturi, întâmpinăm noua primavară ca pe o mereu întinerită minune. .
Primavara e, prin definiţie, un tărâm al speranţelor, e locul comun in care toţi muritorii işi uita cărţile de identitate la garderobă şi au, fără excepţie, vârsta surâzatoare a copilariei.
Aerul e plin de magia lui Martisor, fermecator castelan, stăpân al domeniului speranţei , in inima căruia se află, bine ascunsă in vâltoarea unei fabuloase cascade, licoarea Tineretii Fara Batranete si a Vietii Fara de Moarte.
An de an, la vremea aceasta, ochii, orbiti de minunatul spectacol solar, se concentreaza catre lumea intima a fiecaruia dintre noi si ne trezim cautandu-ne drumul, infiorati de ineditul situatiei si ezitanti in fata unui nou inceput.Uitam ca posedam si o forma materiala si devenim suflet, un inalt potir cu aroma de floare de nu-ma-uita si stralucire de curcubeu asternut bland in stropi trandafirii peste zare.
Dupa prima ninsoare a plopilor, obligati sa ne intrupam cumva, ne prefacem in fluturi plapanzi, aproape translucizi si ne lasam purtati de adierea zefirului , in blanda minune solara.
Vrajiti de linistea astrului zilei, flamanzi de necunoscut, furati de magia inaltimilor, noi, suflete slabe, abia iesite din crisalida, ne lansam nechibzuiti in aceasta aventura a vietii si, fiindca nu avem curaj sau nu avem rabdare, ori , pur si simplu,pentru ca nu ne este dat, ne frangem zborul spre inalt, ostoindu-ne durerea aripilor calcinate prin refugiul intr-o existenta anodina, reveniti la starea noastra materiala, atat de temporara si de comuna, incat ma minunez ca mai pastram undeva, intr-un colt bine mascat al fiintei noastre, un praf de aur, o secunda de magie din nemurirea clipei, o dovada a sansei pierdute, ramas nesters gratie unei binecuvantate neglijente a istoriei umanitatii.
Pulbere incandescenta, ploaie de miresme si revarsare de gratie, blanda melodie a inceputurilor, toate cate vor fi existat pe pamant-nastere, iubire, casatorie- o declaratie de dragoste pe care natura i-o face Universului printr-o simfonie de culori, filtru vrajit in care se imbina armonios emotie , speranta si candoare,intr-un cuvant, PRIMAVARA.
....E o primavara asemenea tuturor celorlalte care au bantuit pamantul , de la inceputul lumii si pana acum.